marți, 15 aprilie 2014

POPASURI SPIRITUALE PENTRU INIMA TA

G E N E Z A
Cuvântul este Dumnezeu.
Şi Dumnezeu a spus:  să fie
Un univers cu cerul său,
Cu stele zeci de mii şi veşnicie.

Porunca-i însăşi viaţa
Creată din Cuvânt,
Ce a-nceput odată,
Pe planeta Pământ.

Când Domnul Creatorul
Ne-a-nveşmântat cu viaţa,
A fost apoi o seară
Şi-apoi o dimineaţă.

Şi toate la poruncă
Aşa ca şi un vers
Şi-au început trăirea
Cu-ntregul Univers.

Viaţa-n loc nu stă s-aştepte
Grăbită de al biologicului ceas.
Te-obligă să urci şi să cobori trepte
Ca-ntr-o instanţă de pripas.

Prioritar ne pare eul
Il îngrijim şi-l hrănim exemplar
Dar îl uităm adeseori pe Domnul
Adevăratul dătător de har.

Suntem branşaţi pe "larva" care moare
Să-i facem ciclul de metamorfozare
Şi secundară socotim fiinţa,
Ce-i veşnică doar prin credinţă.

Suntem cuprinşi adeseori de meditaţie profundă.
Simţim că suntem mult mai mult, ceva ni se ascunde
Şi cercetăm mereu, vrem probe pertinente,
Ne zbatem să ne-mbogăţim, explorăm continente.

Vrem Guiness Book să imortalizăm.
Să fim în al planetei top
Grăbiţi şi prinşi, noi nu realizăm
Că într-o clipă, totu-i...STOP.

Ce folosim, că doar aici am reusit ceva!
Noi suntem mult, cu mult mai mult,
Mai mult decât e-un fulg de nea
Dacă Cuvântul sfânt l-am asculta!

Cuvântul din iubirea Sa
Ce a creat întreaga lume,
Lumina din ştiinţa Sa
La care-apoi le-a spus pe nume.

Chiar dacă viaţa s-a rulat
De-atunci, cu energie,
Totuşi, nimic nu s-a schimbat.
Totul e viu si transformat pentru vecie.

Noi trecem toţi, prin roca milenară.
Şi lucruri, care-au fost odinioară
Revin din nou şi sunt dovada vie,
Că tot ce Tatăl a creat, trăieşte-o veşnicie.

Nimic nu-l poate contesta
Din lumea în schimbare.
Şi toţi câţi azi trăiesc sub vremi,
Vor fi ce-au fost cândva, ţărână trecătoare.

Doar Duhul, ce a mobilat ţărâna trecatoare
Va fi etern răspunzător
În viaţa viitoare, la judecata de apoi,
Căci Domnu-i drept judecător.

S I M F O N I A    V E S N I C I E I
Unduioase acorduri plutesc
In văzduhul primăvăratic.
Natura, fiinţe, cu toate la viaţă revin.
Sub razele soarelui din nou strălucesc.

Sunt păsări ce cântă în codri
Şi fluturi ce zboară pe lunci,
Sunt cerbi ce năvalnici se adapă-n amurg,
In râuri de munte ce repede curg.

Cu toate-s grăbite să schimbe
Al vieţii moment trecător
Şi omul zorit, parcă tinde
Să uite că e muritor.

Zboară timpul ca un vultur
Peste munţi înalţi de piatră.
Lumea parcă-i adormită
În nepăsarea-i dimprejur.

Şi, ca şi cum nu ar trece,
O secundă-i veşnicia!
Somnul ei sordid şi rece
Pentru veci o va uita !?

Ca apoi din nefiinţă
Să invie-o nouă viaţă
Un cântat cu alte păsări
Într-o altă dimineaţă.

Unde-i stăpân Creatorul,
Cel ce dirijează corul,
Cel ce-i dă la om tăria
Să- nţeleagă sensul vieţii, să-şi dorească veşnicia.

    T R E Z E Ş T E – T E
Trezeşte-te din somnul nepăsării!
Tu, cel ce crezi că-ţi eşti stăpân.
Lasă al lumii drum sortit pierzării
Cu poftă şi pornire de păgân.

Trezeşte-te, e ceasul cel din urmă
Când încă poţi schimba ceva
Şi părăseşte a mulţimii turmă,
Căci sigur au luat calea cea rea.

Trezeşte-te la timpul de veghere,
Căci duhul răutăţii s-a-nteţit
Şi Domnului să-i ceri putere
Să lupţi, să lupţi, să nu fi biruit.

Trezeşte-te şi fă-ţi ordine-n toate,
Căci Domnul în curând va reveni.
Ulei în candelă să ai destul, socoate
Şi să-L primeşti cu drag, când va veni.

Trezeşte-te din somnul nepăsării
În care lumea-ncet, încet te-a adormit
Să nu auzi chemarea deşteptării
Pierdut pe veci să fii sortit.

Trezeste-te, străjerul sună deşteptarea.
E clipa ta de aur, nu o rata!
Chiar dacă somnul dulce-ţi va părea

Supremă-i jertfa mântuirii, nu uita!

 CONTRAST
I   Toate lucrurile au o marginire-a lor
Tu esti, Doamne, vesnic nemuritor
Toate actiunile au un scop in sine
Tu esti o implinire la toate prin Tine.

II  Toti oamenii se nasc a fi pentru a muri
Tu esti vesnic infinit in vecii.
Toate florile au frumusetea lor efemera
Tu esti frumusetea neasemuita ce difera.

III  Toate au un inceput si un sfarsit
Doar Tu esti, Doamne, vesnic nesfarsit,
Iar eu, doar un fir de nisip si Te-admir,
In imensul tablou zugravit cu sefir.

IV  Cu multimi de culori-curcubee
Pe un cer instelat intr-o lume lactee
Stiu ca Tu esti pretutindeni de-a pururi
Si fiinta si viata este scrisa la Tine in suluri.

V    Tu-mi stii limitarea setata
In vasul de lut trecator
In care greseala pacatului toata
Mi-a schimbat vesnicia intr-un trup muritor.

VI   Tu, numai Tu, O, Isuse, ai puterea
Sa ma schimbi si sa-mi dai alt statut.
Doar in crezul iubirii durerea
E zdrobita-ntr-un chip nestiut.

VII   Doar in Tine e viata cea sfanta
Nimeni altul ca Tine nu este.
Tot raul din lume de se-avanta
Nu poate, nu poate iubirea-Ti cea sfanta
Sa o invinga, caci ea nemarginita este.



M-AI    ÎNVĂŢAT    

I    M-ai învăţat atâtea lucruri despre viaţă
De când ai cărnii ochi mi-ai deschis
Ca firul ierbii cât o aţă
Ce se înalţă din ţărână spre a lumii paradis.

II   M-ai învăţat că viaţa-i o ştiinţă
Şi doar prin ea pot reuşi
Că omul poate prin credinţă
Un trai mai bun a dobândi.

III   M-ai învăţat iubirea ca pe-o artă
Şi-n greul vieţii chiar, să duc poveri
Să nu am crez în ghinion sau soartă
Ci-n Domnul Îndurat, de mii de ori.

IV   M-ai învăţat că ura va ucide
Şi nu e demn să mă deprind cu ea
M-ai învăţat că dragostea decide
Când nu mai e nimic la ce spera.

V     M-ai învăţat să sper, să am credinţă
Doar în iubirea Ta făr-de asemănare
Că doar prin ea pot avea biruinţă
În clipa cea mai grea de încercare.

VI    M-ai învăţat că după ploaie vine soare
Şi-apoi din nou grădinile zâmbesc,
Că viaţa-aceasta tristă, trecătoare
Doar Tu o schimbi în paradis ceresc.

NU  UITA

Nu uita, din moşi se spune
Dacă vrei să trăieşti bine
Toate lucrurile bune
Se încep cu rugăciune.

Dumnezeu te luminează,
Îngerii Lui te veghează,
Isus te călăuzeşte,
La tot pasul te-nsoţeşte.

Nu uita că ascultarea
Este prima treapt-a vieţii.
Nu o-nlocui c-uitarea
Pentru că vei suferi.

Nu uita darul şi mila,
Când puterea şi averea
Trezesc în tine  " gorila "
Şi te crezi nemuritor
Şi în toate-nvingător.

Nu, nu te amăgi cu gândul
Că eşti mare luptător.
Totul e un foc de paie,
Iar tu eşti un muritor.

Fără Dumnezeu, nimica
Nu există pe pământ
Şi în veşnicii rămâne
Numai cel ce este sfânt.

Nu uita că ai cuvântul,
Care este Dumnezeu,
Chiar şi-atunci când numai gândul
Este-nsoţitorul tău.

E continuu, e de-a pururi
Călăuza ta, mereu
Pe-ale vieţii tale drumuri,
Pretutindeni Dumnezeu.

Într-un ochi eşti totdeauna
Chiar de nu îl vezi, El este
Când e soare sau e lună,
El tot timpul te priveşte.

In clepsidra nevazută,
Timpul tău se socoteşte.
Energia ta născută,
Vine vremea, trece vremea,
Se sfârşeşte…

Trupul mort, fără de viaţă,
Se întoarce în ţărână,
Dar ce-ai săvârşit în viaţă,
Pentru veci, în Duh rămâne.

Apoi vine-o judecată
Pentru tot ce-i răzvrătire,
Dacă-n viaţa perimată
Ai ales doar rău, nu bine.

Nu uita ! Ai acum model pe Isus !
Nu te crede înţelept
Ci să-l socoteşti din toate mai presus,
Că e unic, că e veşnic, că e drept.

Nu uita, luat de valul lumii,
Care ţi-a promis
Să trăieşti în desfătare,
Că aicea este raiul, iadul,
Nu există paradis.

Nu nesocoti Scriptura
Atunci când auzi de ea.
Nu lăsa în tine ura,
Să domine viaţa ta.

Nu uita că necredinţa
Nu te va duce în cer
Aur, cinstea şi onoruri,
Totul, toate-n lume pier.

Nu uita că pribegia
Se sfârşeşte într-o groapă
Şi-apoi vine veşnicia
Cu a Domnului judecată.

Nu uita ! Domnul încă te iubeşte !
Şi te-aşteaptă răbdător.
El, salvarea ta doreşte.
Vino ! Fii ascultător !



NU  PIERZI  NICIODATA

Nu pierzi niciodata, daca pe carare
Intalnesti un suflet cu o impovarare.
Si-ti sacrifici timpul, chiar si banul tau
Sa rezolvi problema aproapelui tau.

Nu pierzi niciodata, daca faci o plata,
Daca faci un bine, celuia ce-ti cere
Domnul iti promite ca nu e uitata,
Mai ales de este data cu placere.

Nu pierzi niciodata, daca investesti
In lucrarea sfanta, tu te-mbogatesti
Pentru ca se-aduna faptele frumoase
Si la judecata vor fi pretioase.

Nu pierzi niciodata, de traiesti curat,
Chiar de nu te stie nimeni in umblare.
E un ochi ce vede ca esti devotat
Si-ti raspunde-n taina, la a ta strigare.

Nu pierzi niciodata, te-ai nascut bogat,
Fiindca-l ai pe Domnul sfant si indurat.
El da darul vietii, sfant si nepatat,
El este de-a pururi sfant, sfant, sfant
                     si minunat !


 ( dedicatie pentru un presedinte ideal, care 
    isi iubeste poporul )

Un comentariu:

  1. A fost o placere si o bucurie sa merg azi cu Dvs. A fost ziua mea de nastere azi (de aceea imi suna telefonul asa des) asa ca intalnirea cu Dvs am considerat-o darul meu de la Marele Sef. Va doresc sa va impliniti visele- sa publicati poemele si sa pasiti pe pamantul australian. Cu mult drag, Andreea

    RăspundețiȘtergere