G E N E Z A
Cuvântul este Dumnezeu.
Şi Dumnezeu a
spus: să fie
Un univers cu cerul
său,
Cu stele zeci de
mii şi veşnicie.
Porunca-i însăşi
viaţa
Creată din Cuvânt,
Ce a-nceput odată,
Pe planeta Pământ.
Când Domnul
Creatorul
Ne-a-nveşmântat cu
viaţa,
A fost apoi o seară
Şi-apoi o
dimineaţă.
Şi toate la poruncă
Aşa ca şi un vers
Şi-au început
trăirea
Cu-ntregul Univers.
Viaţa-n loc nu stă
s-aştepte
Grăbită de al
biologicului ceas.
Te-obligă să urci
şi să cobori trepte
Ca-ntr-o instanţă
de pripas.
Prioritar ne pare
eul
Il îngrijim şi-l
hrănim exemplar
Dar îl uităm
adeseori pe Domnul
Adevăratul dătător
de har.
Suntem branşaţi pe "larva" care moare
Să-i facem ciclul
de metamorfozare
Şi secundară
socotim fiinţa,
Ce-i veşnică doar
prin credinţă.
Suntem cuprinşi
adeseori de meditaţie profundă.
Simţim că suntem
mult mai mult, ceva ni se ascunde
Şi cercetăm mereu,
vrem probe pertinente,
Ne zbatem să
ne-mbogăţim, explorăm continente.
Vrem Guiness Book
să imortalizăm.
Să fim în al
planetei top
Grăbiţi şi prinşi,
noi nu realizăm
Că într-o clipă,
totu-i...STOP.
Ce folosim, că doar
aici am reusit ceva!
Noi suntem mult, cu
mult mai mult,
Mai mult decât e-un
fulg de nea
Dacă Cuvântul sfânt
l-am asculta!
Cuvântul din
iubirea Sa
Ce a creat întreaga
lume,
Lumina din ştiinţa
Sa
La care-apoi le-a
spus pe nume.
Chiar dacă viaţa
s-a rulat
De-atunci, cu
energie,
Totuşi, nimic nu
s-a schimbat.
Totul e viu si
transformat pentru vecie.
Noi trecem toţi,
prin roca milenară.
Şi lucruri, care-au
fost odinioară
Revin din nou şi
sunt dovada vie,
Că tot ce Tatăl a
creat, trăieşte-o veşnicie.
Nimic nu-l poate
contesta
Din lumea în
schimbare.
Şi toţi câţi azi
trăiesc sub vremi,
Vor fi ce-au fost
cândva, ţărână trecătoare.
Doar Duhul, ce a
mobilat ţărâna trecatoare
Va fi etern
răspunzător
În viaţa viitoare,
la judecata de apoi,
Căci Domnu-i drept
judecător.
S I M F O N I
A V E S N I C I E I
Unduioase acorduri
plutesc
In văzduhul
primăvăratic.
Natura, fiinţe, cu
toate la viaţă revin.
Sub razele soarelui
din nou strălucesc.
Sunt păsări ce
cântă în codri
Şi fluturi ce
zboară pe lunci,
Sunt cerbi ce
năvalnici se adapă-n amurg,
In râuri de munte
ce repede curg.
Cu toate-s grăbite
să schimbe
Al vieţii moment
trecător
Şi omul zorit,
parcă tinde
Să uite că e
muritor.
Zboară timpul ca un
vultur
Peste munţi înalţi
de piatră.
Lumea parcă-i
adormită
În nepăsarea-i
dimprejur.
Şi, ca şi cum nu ar
trece,
O secundă-i
veşnicia!
Somnul ei sordid şi
rece
Pentru veci o va
uita !?
Ca apoi din
nefiinţă
Să invie-o nouă
viaţă
Un cântat cu alte
păsări
Într-o altă
dimineaţă.
Unde-i stăpân
Creatorul,
Cel ce dirijează
corul,
Cel ce-i dă la om
tăria
Să- nţeleagă sensul
vieţii, să-şi dorească veşnicia.
T R E Z E Ş T E – T E
Trezeşte-te din
somnul nepăsării!
Tu, cel ce crezi
că-ţi eşti stăpân.
Lasă al lumii drum
sortit pierzării
Cu poftă şi pornire
de păgân.
Trezeşte-te, e
ceasul cel din urmă
Când încă poţi
schimba ceva
Şi părăseşte a
mulţimii turmă,
Căci sigur au luat
calea cea rea.
Trezeşte-te la
timpul de veghere,
Căci duhul răutăţii
s-a-nteţit
Şi Domnului să-i
ceri putere
Să lupţi, să lupţi,
să nu fi biruit.
Trezeşte-te şi
fă-ţi ordine-n toate,
Căci Domnul în
curând va reveni.
Ulei în candelă să
ai destul, socoate
Şi să-L primeşti cu
drag, când va veni.
Trezeşte-te din
somnul nepăsării
În care lumea-ncet,
încet te-a adormit
Să nu auzi chemarea
deşteptării
Pierdut pe veci să
fii sortit.
Trezeste-te,
străjerul sună deşteptarea.
E clipa ta de aur,
nu o rata!
Chiar dacă somnul
dulce-ţi va părea
Supremă-i jertfa
mântuirii, nu uita!
CONTRAST
I Toate
lucrurile au o marginire-a lor
Tu esti, Doamne,
vesnic nemuritor
Toate actiunile au
un scop in sine
Tu esti o implinire
la toate prin Tine.
II Toti
oamenii se nasc a fi pentru a muri
Tu esti vesnic
infinit in vecii.
Toate florile au
frumusetea lor efemera
Tu esti frumusetea
neasemuita ce difera.
III Toate au
un inceput si un sfarsit
Doar Tu esti,
Doamne, vesnic nesfarsit,
Iar eu, doar un fir
de nisip si Te-admir,
In imensul tablou
zugravit cu sefir.
IV Cu multimi
de culori-curcubee
Pe un cer instelat
intr-o lume lactee
Stiu ca Tu esti
pretutindeni de-a pururi
Si fiinta si viata
este scrisa la Tine in suluri.
V
Tu-mi stii limitarea setata
In vasul de lut
trecator
In care greseala
pacatului toata
Mi-a schimbat
vesnicia intr-un trup muritor.
VI Tu,
numai Tu, O, Isuse, ai puterea
Sa ma schimbi si
sa-mi dai alt statut.
Doar in crezul
iubirii durerea
E zdrobita-ntr-un
chip nestiut.
VII
Doar in Tine e viata cea sfanta
Nimeni altul ca
Tine nu este.
Tot raul din lume
de se-avanta
Nu poate, nu poate
iubirea-Ti cea sfanta
Sa o invinga, caci
ea nemarginita este.
M-AI
ÎNVĂŢAT
I
M-ai învăţat atâtea lucruri despre viaţă
De când ai cărnii
ochi mi-ai deschis
Ca firul ierbii cât
o aţă
Ce se înalţă din
ţărână spre a lumii paradis.
II M-ai
învăţat că viaţa-i o ştiinţă
Şi doar prin ea pot
reuşi
Că omul poate prin
credinţă
Un trai mai bun a
dobândi.
III
M-ai învăţat iubirea ca pe-o artă
Şi-n greul vieţii
chiar, să duc poveri
Să nu am crez în
ghinion sau soartă
Ci-n Domnul Îndurat,
de mii de ori.
IV M-ai
învăţat că ura va ucide
Şi nu e demn să mă
deprind cu ea
M-ai învăţat că
dragostea decide
Când nu mai e nimic
la ce spera.
V
M-ai învăţat să sper, să am credinţă
Doar în iubirea Ta
făr-de asemănare
Că doar prin ea pot
avea biruinţă
În clipa cea mai
grea de încercare.
VI
M-ai învăţat că după ploaie vine soare
Şi-apoi din nou
grădinile zâmbesc,
Că viaţa-aceasta
tristă, trecătoare
Doar Tu o schimbi
în paradis ceresc.
NU UITA
Nu uita, din moşi
se spune
Dacă vrei să
trăieşti bine
Toate lucrurile
bune
Se încep cu
rugăciune.
Dumnezeu te
luminează,
Îngerii Lui te
veghează,
Isus te călăuzeşte,
La tot pasul
te-nsoţeşte.
Nu uita că
ascultarea
Este prima treapt-a
vieţii.
Nu o-nlocui
c-uitarea
Pentru că vei
suferi.
Nu uita darul şi
mila,
Când puterea şi
averea
Trezesc în tine " gorila "
Şi te crezi
nemuritor
Şi în
toate-nvingător.
Nu, nu te amăgi cu
gândul
Că eşti mare
luptător.
Totul e un foc de
paie,
Iar tu eşti un
muritor.
Fără Dumnezeu,
nimica
Nu există pe pământ
Şi în veşnicii
rămâne
Numai cel ce este
sfânt.
Nu uita că ai
cuvântul,
Care este Dumnezeu,
Chiar şi-atunci
când numai gândul
Este-nsoţitorul
tău.
E continuu, e de-a
pururi
Călăuza ta, mereu
Pe-ale vieţii tale
drumuri,
Pretutindeni
Dumnezeu.
Într-un ochi eşti
totdeauna
Chiar de nu îl
vezi, El este
Când e soare sau e
lună,
El tot timpul te
priveşte.
In clepsidra
nevazută,
Timpul tău se socoteşte.
Energia ta născută,
Vine vremea, trece
vremea,
Se sfârşeşte…
Trupul mort, fără
de viaţă,
Se întoarce în
ţărână,
Dar ce-ai săvârşit
în viaţă,
Pentru veci, în Duh
rămâne.
Apoi vine-o
judecată
Pentru tot ce-i
răzvrătire,
Dacă-n viaţa perimată
Ai ales doar rău,
nu bine.
Nu uita ! Ai acum
model pe Isus !
Nu te crede
înţelept
Ci să-l socoteşti
din toate mai presus,
Că e unic, că e
veşnic, că e drept.
Nu uita, luat de
valul lumii,
Care ţi-a promis
Să trăieşti în
desfătare,
Că aicea este
raiul, iadul,
Nu există paradis.
Nu nesocoti
Scriptura
Atunci când auzi de
ea.
Nu lăsa în tine
ura,
Să domine viaţa ta.
Nu uita că
necredinţa
Nu te va duce în
cer
Aur, cinstea şi
onoruri,
Totul, toate-n lume
pier.
Nu uita că pribegia
Se sfârşeşte într-o
groapă
Şi-apoi vine
veşnicia
Cu a Domnului
judecată.
Nu uita ! Domnul
încă te iubeşte !
Şi te-aşteaptă
răbdător.
El, salvarea ta
doreşte.
Vino ! Fii
ascultător !
NU PIERZI NICIODATA
Nu pierzi niciodata, daca pe carare
Intalnesti un suflet cu o impovarare.
Si-ti sacrifici timpul, chiar si banul tau
Sa rezolvi problema aproapelui tau.
Nu pierzi niciodata, daca faci o plata,
Daca faci un bine, celuia ce-ti cere
Domnul iti promite ca nu e uitata,
Mai ales de este data cu placere.
Nu pierzi niciodata, daca investesti
In lucrarea sfanta, tu te-mbogatesti
Pentru ca se-aduna faptele frumoase
Si la judecata vor fi pretioase.
Nu pierzi niciodata, de traiesti curat,
Chiar de nu te stie nimeni in umblare.
E un ochi ce vede ca esti devotat
Si-ti raspunde-n taina, la a ta strigare.
Nu pierzi niciodata, te-ai nascut bogat,
Fiindca-l ai pe Domnul sfant si indurat.
El da darul vietii, sfant si nepatat,
El este de-a pururi sfant, sfant, sfant
si minunat !
( dedicatie pentru un presedinte ideal, care
isi iubeste poporul )
NU PIERZI NICIODATA
Nu pierzi niciodata, daca pe carare
Intalnesti un suflet cu o impovarare.
Si-ti sacrifici timpul, chiar si banul tau
Sa rezolvi problema aproapelui tau.
Nu pierzi niciodata, daca faci o plata,
Daca faci un bine, celuia ce-ti cere
Domnul iti promite ca nu e uitata,
Mai ales de este data cu placere.
Nu pierzi niciodata, daca investesti
In lucrarea sfanta, tu te-mbogatesti
Pentru ca se-aduna faptele frumoase
Si la judecata vor fi pretioase.
Nu pierzi niciodata, de traiesti curat,
Chiar de nu te stie nimeni in umblare.
E un ochi ce vede ca esti devotat
Si-ti raspunde-n taina, la a ta strigare.
Nu pierzi niciodata, te-ai nascut bogat,
Fiindca-l ai pe Domnul sfant si indurat.
El da darul vietii, sfant si nepatat,
El este de-a pururi sfant, sfant, sfant
si minunat !
( dedicatie pentru un presedinte ideal, care
isi iubeste poporul )
A fost o placere si o bucurie sa merg azi cu Dvs. A fost ziua mea de nastere azi (de aceea imi suna telefonul asa des) asa ca intalnirea cu Dvs am considerat-o darul meu de la Marele Sef. Va doresc sa va impliniti visele- sa publicati poemele si sa pasiti pe pamantul australian. Cu mult drag, Andreea
RăspundețiȘtergere